Postat de -

Legionarii romani erau soldaţi cu cetăţenie romană, dobândită până la 45 de ani. Echipamentul legionariilor consta în : lorica, scutum, galea, pilum şi verutum, gladius, pugio si caligae. Aceştia erau luptători profesionişti, având o instruire riguroasă. Solda unui legionar era de 225 de denari. Disciplina era importantă şi infracţiunea era pedepsită de către centurioni. Legiunea romană era formată din aproximativ 4200 de infanterişti si 300 de călăreţi.

Trupele auxiliare erau recrutate din provinciile romane şi nu aveau cetăţenie romană. Din acestea puteau face parte chiar şi barbari. Echipamentul unui auxiliar consta în : o armură de zale, o sabie, un pumnal, un scut oval şi o suliţă. Solda era mai scăzută decât a unui legionar : 187,5 denari, iar un soldat dintr-o ală primea 262,5 denari. Auxiliarii dobândeau cetăţenie romană drept recompensă la terminarea serviciului militar.

Postat de -

Diferenţa dintre legionari şi auxiliari

Legionarii erau cei mai buni soldaţi ai armatei romane, soldaţi de vârf şi cei mai bine plătiţi. Aceştia erau cetaţeni romani, in vreme ce auxiliarii erau soldaţi recrutaţi voluntar din provinciile romane ocupate, ei nefiind cetaţeni romani.

Auxiliarii erau plătiţi cu o treime din solda legionarilor. De asemenea serviciul lor militar dura 25 de ani ca şi cel al legionarilor, dar aceştia erau consideraţi veterani în ultimii 5 ani. Ei păzeau castrele şi graniţele Imperiului Roman, dar luau parte şi la bătălii, deseori pe linia frontului, unde era cel mai periculos. Spre deosebire de aceştia, legionarii erau foarte bine instruiţi şi organizaţi, fiind profesionişti.

Diferena-dintre-legionari-i-auxiliari.docx

Postat de -

Tema de fata ne solicita o departajare intre combatantii armatei romane.
Din punct de vedere militar, cele doua structuri ale armatei romane se defineau prin armata permanenta reprezentand legiunile romane ce se aflau sub arme tot timpul o perioada definita si cetatenii romani care aveau obligatia de a satisface serviciul militar la solicitarea statului.

In concluzie observam ca legionarul satisface serviciul militar contra unei remuneratii, pe cand,soldatul auxiliar isi serveste tara.

Proba-generala-Nr1.docx

Postat de -

Dupa cum bine ştim, armata romană a fost organizată în mod diferit în funcţie de perioadă şi de conducător.Astfel aceasta era formată din mai multe legiuni romane la care se adaugă trupele de auxiliari.Principala deosebire între aceste trupe este aceea că auxiliarii au format trupe permanente de non-cetăţeni romani, ei aparţinând populaţiilor cucerite.Regimentele auxiliare erau staţionate în alte regiuni decât cele din care proveneau atât din motive de securitate cât şi pentru a promova procesul de romanizare și de integrare a provinciilor. În ceea ce privea modul de luptă şi armele folosite legionarii luptau cu pilum iar auxiliarii foloseau lancea.O altă diferenţă între legionari şi auxiliari era solda.În timp ce legionarii stăteau la baza armatei romane ,auxilarii completau lipsurile din armata romana.De exemplu cavaleria uşoară era recurutată din rândul celţilor sau numidienilor , arcaşii erau recrutaţi din Creta sau din Siria, iar suliţaşii din Grecia sau Tracia.

proba-generala-nr.1_20131208-182631_1.docx

 

Postat de -

LEGIUNILE ŞI TRUPELE AUXILIARE

Armata romană era foarte bine organizată.

Coloana sa vertebrală a fost legionarul – un simbol al luptătorului profesionist. Legiunile erau formate doar cetăţeni romani. Legiunile au fost susţinute de trupele auxiliare.Acestea erau formate,spre deosebire de legiuni, din locuitori ai imperiului care nu erau cetăţeni romani.

Legiunile reprezentau nucleul armatei romane,erau unităţi de bază a armatei care deseori influenţau şi activitatea social-politică.
O legiune era formată din 10 cohorte, împărţite fiecare în 6 centurii de către 80 de oameni conduse de către un centurion.

Comandantul unei legiuni (legatus) era numit în funcţie politic pe o perioadă de 3-4 ani.Acesta era numit de către împărat dintre membrii Senatului. El era asistat de 6 ofiţeri tineri – tribuni militari – numiţi şi ei politic.

Trupele auxiliare erau formate din cavalerie. În timp, unele trupe auxiliare au luptat şi ca infanterie şi au fost echipate ca legionari, altele şi-au păstrat echipamentul şi armele tradiţionale (arcuri, praştii, lăncii şi săbii). Iniţial auxiliarii au fost conduşi de proprii conducători, dar în timpul imperiului a fost introdusă comanda ofiţerilor romani.

PROBA-I.doc

 

 

 

Postat de -
Legionarul era un soldat profesionist din armata romană. Ei trebuiau sa fie cetățeni romani și să aibă sub 45 de ani. Odată recrutați în legiune, îndeplineau un serviciu militar de 25 de ani. Pe de altă parte, un soldat dintr-o trupă auxiliară nu era un cetățean roman ci făcea parte dintr-una din provinciile cucerite. După un serviciu de 25 de ani, aceștia puteau primi cetățenie romană, (fii lor putând deveni legionari). O altă diferență între cele două tipuri de soldați constă în stilul de luptă: legionarii erau disciplinați și pregătiți să lupte cu orice fel de armă, pe când ceilalți erau specializați în una singură (faimoși sunt arcașii din Creta și prăștiașii din insulele Baleare). Soldații din trupele auxiliare nu erau la fel de valoroși precum legionarii, astfel că cei din urmă erau reserve strategice pentru urgențele grave sau expedițiile majore.

Postat de -

Un legionar roman detinea cetatenie romana, dupa 20-26 de ani in armata primea o pensie sau o portiune de pamant unde sa traiasca, in timp ce soldatii din trupele auxiliare abea dupa terrminarea serviciului militar dobandeau cetatenia romana, astfel asigurand copiilor lor o viata mai buna ca cetateni romani, la randul lor putandu-se inrola in legiuni cand aveau varsta necesara. De asemenea soldatul din trupele auxiliare primea si 3000 de denari.

In cazul in care un soldat auxiliar continua sa faca parte din armata ca si voluntar si dupa terminarea serviciului pentru incetatenire, el era repartizat intr-o trupa de elita numita evocati.

Proba-generala-1-Vicus-Sapientium.doc