Dacii Liberi

Dacii Liberi

Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc.
(W. Schiller, arheolog american)

Postat de -

Tatălui meu, Visotrex, cu sănătate Anul 969

Mă bucur că am prilejul să iți adresez această scrisoare, după o lungă perioadă de lupte și antrenamente aici la granița Daciei Porolissensis. Cu atât mai mult,cu cât, corespondența devine dificilă datorită faptului că mesagerii ajung în această provincie foarte greu. Cum mai este viața în Galia, ce mai face mama și cei doi frați? Au supraviețuit vremurilor grele ce s-au abătut asupra imperiului?

Odată cu repartizarea mea în Cohorta I Ubiorum al legiunii XIII Gemina, am pornit din Galia spre teritoriul intracarpatic,denumit de locuitorii acestuia "HAR-DEAL".Odată ajuns în această regiune, am aflat că vom fi în serviciu militar dificil pentru apărarea acestui teritoriu datorită atacurilor carpilor și costobocilor din regiunea Nordică. Dorința acestui popor de a-și recupera teritoriile este arzătoare, și asta mă motivează să mă antrenez mai mult, pentru a face față și celor mai grele provocări.

În calitate de apărător auxiliar al acestui castru, pot să iți mărturisesc că viața de zi cu zi este foarte obositoare din cauza dificultații obligațiilor militare. Centurionul cohortei noastre Aurelius, trezește întregul castru cu o ora înaintea răsăritului, pentru începerea antrenamentelor de dimineață. Fiecare soldat se echipează complet, echipamentul fiind format din : coif (galea), două pilum (sulițe de aruncare), sabia (gladius), scutum (scut), caligae (sandale), lorica segmentata (în cazul legionarilor), sau lorica hamata (în cazul soldaților auxiliari) și alte obiecte adiționale, cum ar fi cingulum (centura militară) și hrana pentru jumătate de zi.

Antrenamentul se desfășoară pe un câmp imens, unde sunt plasați baloți de fân, ținte de lemn și potențiale capcane. Fiind un auxiliar, echipamentul meu nu este echivalent cu cel al unui legionar roman. Ca armură folosesc lorica hamata, iar ca arme : un gladius și o hasta (suliță de aparare), împreună cu un scut oval.

Instruirea se termină când soarele începe să apună. Seara, părăsim câmpul de antrenament și intrăm în pădure să ne aprovizionăm cu lemne pentru focul din timpul nopții. Alteori, mergem să facem rost de mâncare și să ajutăm la aducerea hranei la castru.

Aceste ținuturi sunt foarte bogate în ape curgatoare și limpezi, păduri întinse și munți plini cu aur, argint și alte metale prețioase.

După ce ne gospodărim și ne aprovizionăm , mergem în marș până la râul Maris, unde ne spălăm și ne curățăm echipamentul. Apoi ne întoarcem la castru și ne organizăm apărarea pentru noapte. Castrul este bine clădit, având ziduri de piatră, șanțuri de aparare și patru intrări dispuse pe fiecare latură a zidului.

Pentru a ne întreține, în calitate de soldat auxiliar, solda pe care o primesc este de 187,5 denari, în comparatie cu un legionar care primește 225 de denari. Acești bani îmi folosesc mai ales la achiziționarea de noi tunici și hrană suplimentară. Iar în timpul iernii ne putem cumpăra blănuri de la băștinași.

În orașul apropiat castrului, am construit de asemenea un templu, dedicat zeului Marte, unde aducem ofrande pentru a fi binecuvântați să obținem victorii în viitoarele lupte.

Trebuie să inchei această scrisoare, deoarece vine ora stingerii și mâine începe antrenamentul devreme. Fie ca zeii să vă aibă în pază, și sper că numele meu să fie amintit în rândurile neamului nostru. Glorie Împăratului, ave Caracalla!

 

Va atasam scrisoarea noastra scrisa in limba romana si latina. De mentionat ca anul este calculat in ani romani (+753 de la intemeierea Romei), iar soldatul nostru este situat in castrul de la Brancovenesti.

scrisoare.doc scrisoare-latina.doc

Postat de -

Postat de -

 

Pilum-ul este o suliţă scurtă, folosită de către legionari ca armă de distanţă. Aceasta avea o parte metalică alungită şi un vârf piramidal. Măsura 2 metrii lungime si varia între 2 si 5 kilograme. În cazul aruncării, pilum-ul penetra scutul si făcea imposibilă uitlizarea acestuia. Adversarul devenea astfel vulnerabil atacurilor.

Hasta este o armă defensivă, eficienta împotriva cavaleriei sau pentru menţinerea rândurilor inamice in timpul regrupării trupelor romane. Avea 2 metrii lungime si era confecţionată din frasin, având vârful de fier. Hasta era arma principală a soldaţilor numiţi „hastati", dar ulterior aceasta revine soldaţilor din linia a III-a, „triarii".

proba-generala-2.doc

Postat de -

Postat de -

Legionarii romani erau soldaţi cu cetăţenie romană, dobândită până la 45 de ani. Echipamentul legionariilor consta în : lorica, scutum, galea, pilum şi verutum, gladius, pugio si caligae. Aceştia erau luptători profesionişti, având o instruire riguroasă. Solda unui legionar era de 225 de denari. Disciplina era importantă şi infracţiunea era pedepsită de către centurioni. Legiunea romană era formată din aproximativ 4200 de infanterişti si 300 de călăreţi.

Trupele auxiliare erau recrutate din provinciile romane şi nu aveau cetăţenie romană. Din acestea puteau face parte chiar şi barbari. Echipamentul unui auxiliar consta în : o armură de zale, o sabie, un pumnal, un scut oval şi o suliţă. Solda era mai scăzută decât a unui legionar : 187,5 denari, iar un soldat dintr-o ală primea 262,5 denari. Auxiliarii dobândeau cetăţenie romană drept recompensă la terminarea serviciului militar.

Postat de -

Promovarea și protejarea siturilor romane nu doar în Dacia, ci în tot fostul Imperiu,are, credem noi,o importanță deosebită pentru cunoașterea uneia dintre cele mai mari civilizații a istoriei omenirii. Multe dintre marile orașe europene actuale au origini romane, însă acesta nu este singurul argument pentru promovarea siturilor romane,acestea arătându-ne, în forma în care le vedem astăzi, cum arătau, acum 2000 de ani, și orașele în care trăim astăzi. Deși astăzi se accentuează tot mai tare urbanizarea, modernizarea, și tehnicizarea societății, promovarea unor situri arheologice, romane în cazul nostru, ne va menține , totodată, în contact cu trecutul civilizației noastre europene.

Considerăm că nu trebuie doar să promovăm și să protejăm aceste situri romane, ci să practicăm, chiar, mecenatul, să dedicăm cât mai multe dintre eforturile noastre culturii, iar promovarea unor astfel de situri ar scoate la lumină, în ochii marelui public, nestemate ale strămoșilor culturii europene, în plus ar mai diminua efectele subculturii și inculturii promovate în mass-media.

Postat de -

In timpul campaniei, nevoia de a menţine armata bine echipată era una din cele mai mari preocupări ale comandantului. Chiar si pe timp de pace, era depus un efort considerabil pentru a oferi suficiente raţii soldaţilor.

Astfel, componentele de bază a dietei militare, consta în grâne(de obicei grâu), carne(de porc de cele mai multe ori), brânză, si vin acru(acetum) si nu vin normal, chiar şi legume, in general linte.

Postat de -

Postat de -

Postat de -

Asezarile civile cresteau repede in jurul bazelor militare romane, astfel ca soldatul roman avea mai multe posibilitati pentru activitati in timpul liber. De obicei era un amfiteatru in afara fortaretei, si in unele cazuri chiar langa fortului auxiliar, mult mai mic. Baile Publice ofereau un numar de facilitati, nu numai simpla igiena corporala, aceasta continea camera rece(frigidarium), camera calda(caldarium) si camere cu aburi. Diferitele metode de relaxare precum plimbari sau jocuri, precum si vanatoarea, in functie de dorintele fiecaruia.

Postat de -

Eu cred că cele mai importante situri din Dacia romană sunt, după părerea mea,Ulpia Traiana Sarmisegetusa, aceasta fiind însăși capitala provinciei, situate la 40 km de Sarmisegetusa dacică, Napoca, o "perlă a nordului" Imperiului Roman ,Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissensis și o zonă importantă de apărare a granite nordice a Imperiului, orașul roman Apulum, actuala Alba Iulia, și Tibiscum, unde se află ruinele unuia din cele mai importante situri dacice.

Postat de -

b2ap3_thumbnail_Screenshot_1_20131210-155753_1.png

Am ales această imagine a sitului arheologic și castrului roman de la Porolissum (azi aflat în județul Sălaj, în comuna Mirșid), capitala Daciei Porolissensis, pentru a promova afișul de expoziție dedicată armatei romane,ținând cont de importanța acesui castru. Tabăra romana de la Porolissum, initial oraș de origine romana, apoi tabără militară, bloca trecerea din exterior, prin Munții Carpați, către Dacia Porolissensis. Se știe că sediile trupelor romane, pe tot cuprinsul Imperiului erau castrele, iar acesta din imagine este unul bine păstrat și vizitat de turiști. Imaginea reprezintă Porta Praetoria, orientată către granite Imperiului roman, unul din cele mai importante puncte de apărare a Daciei romane.

Downloadează imagine

Postat de -